Gallienus, Bel Riose şi Dragnea.I.


Un împărat roman, un general fictiv al Imperiului Galactic şi un om politic român. Au multe în comun…

Acesta e un articol în mai multe părţi.

Înainte de a vă pronunţa despre conţinut, aşteptaţi toată seria.

Inainte de toate să discutăm despre disonanţa cognitivă. E o modalitate  (teoretizată de Leon Festinger) prin care neuronii noştri încearcă să reconcilieze lucruri ireconciliabile (de exemplu 10% din nefumători cred că nu există corelaţie între cancerul pulmonar şi fumat. Procentul de fumători  e de 40%. De ce? Pentru că nu pot admite că îşi fac rău singuri… Ca atare devin opaci la argumente logice. Devine o problemă de ..conştiinţă, credinţă, etc…).

Sau alt exemplu – individual, suntem aproape incapabili să ucidem alte fiinţe omeneşti. Cu toate acestea omorul „justificat” (război, execuţii, ethnic cleansing, etc) e mult mai uşor… De ce? Pentru că există justificări – huni, evrei, criminali…nota comună fiind „nu e de al nostru, e Xenos!

Experimentul clasic facut de Festinger (studenţi puşi să facă sarcini stupide şi răsplătiţi cu un dolar sau 20 aleatoriu – anii 50 – au arătat că cei plătiţi cu 1 dolar au apreciat semnificativ mai mult experimentul – se convingeau pe ei înşişi că a meritat. Cei cu 20 de dolari erau deja recompensaţi, nu mai aveau nevoie să se mintă pe ei înşişi) arată că ne baricadăm în propriile opinii.

Lordul Kelvin, unul dintre cei mai reputaţi savanţi dar şi unul dintre cei mai retrograzi, glumea că un savant începe munca cu un orizont larg…care se restrânge la un punct spre finalul carierei. Şi acela devine punctul său de vedere. Ironic, unul din punctele sale de vedere e că în fizică nu mai e nimic nou de descoperit ci doar de măsurat…exact înainte de Planck, Einstein etc…

Şi ce legătură are asta cu politica? Are, chiar foarte mare…

Să luăm un tânăr de 18-20 de ani în 1990. De preferat student, cu suficiente resurse să aibă acces la mai multe ziare. Care este oripilat de emergenţa eşalonului 2 ş 3 în noile structuri româneşti. Şi care în 14-15 iunie este o potenţială victimă a mineriadei. Să voteze cu FSN-ul ilieştean??? Perish the thought!! Ok, care e alternativa? PNŢCD, PNL şi..cam atât. Restul partidelor sunt doar aşchii din vechea ideologie peceristă: PUNR şi-a adjudecat partea ultranaţionalistă, PS (Verdeţ Mohora) pe cea ultracomunistă, PDAR (Surdu) pe cea a „tehnocraţilor comunişti” (nu am găsit altă rimă 😀 ) sau PRM (nostalgicii anilor 70).

Acum să luăm un alt exemplu. Muncitor, 30-40 de ani. Fără studii serioase (poate un bac luat la viteză…că profesorii erau penalizaţi dacă aveau eşecuri elevii lor..). Ce ar putea să voteze? PNL? Clipul cu lupii este edificator… S-a născut mult după societatea interbelică. Pentru el statul a fost mamă şi tată – l-a obligat să înveţe, să muncească, să facă copii. Ar vota vesel pe oricine care i-ar promite că nu va muri de foame într-o societate în care revanşismul promovat stupid de unii lideri ai dreptei îl condamnă. Ok, poate şi un pic de propagandă anti din partea stângii… Pe care dreapta nu a făcut absolut nimic să o contracareze…

Pauză de gândire: avem un bloc de apartamente. La parter stă Leana, femeie de serviciu de când se ştie. La etajul 1 stă tov. inginer, prins între ciocanul depăşirii planului şi nicovala rebuturile respinse de întreprinderile cărora le livrează. La 2 stă tov. profesor. La 3 stă tînărul cuplu muncitoresc a cărui singură evadare din cotidian e … să devină proletar. În sensul antic al cuvântului. SAMD. Dar trebuie să aleagă un administrator de bloc. Nici un locatar nu are timp şi chef să facă şi jobul ăsta. Pe cine angajezi? Pe tovul de la 8 care a mai fost administrator? Nu a dat prea multe explicaţii despre salariul său, a mai ciordit din ţevile aduse pentru schimbarea instalaţiei şi are 3-4 elemenţi în plus la fiecare calorifer? Sau pe pensionarul de 80 de ani de la 9 care încă spune despre cât a fost de viteaz în război dar uită ce a mâncat la prânz. Şi care nu e la curent că „chimicul” nu mai e la modă. Sau pe imberbul de la 10, care poartă plete şi blugi, e cam soios şi se tot fâlfâie cu citate din oameni despre care nimeni nu a auzit?

Portretul robot al administratorului ideal implică un personaj de 30-40 de ani, cu studii serioase despre management, cu măcar o minimă experienţă în administraţie, cinstit, corect, cu o viziune care să asigure o administraţie echilibrată, în care taxa plătită de Leana şi tov. profesor să asigure funcţionarea, în care curăţenia pe palier să fie apreciată de toţi, liftul să meargă în fiecare zi…şamd.

Ghinion, vorba unui administrator din viitor. Aşa ceva nu există. Dacă ar fi existat atât studentul cât şi muncitorul l-ar fi votat cu ambele mâini. Aici e explicaţia sintagmei „răul mai mic”. Pentru student, răul mai mic era o dreaptă dezorganizată, incompetentă şi complet defazată de realităţile globale ale deceniului 9… Pentru muncitor  răul mai mic era o stăngă apropiată de ceea ce cunoştea el, care promitea o tranziţie mai uşoară şi nedistrugerea lucrurilor pentru care a muncit (cum ar putea un tânar pensionar în 90 să voteze cu cei care susţineau că a muncit de pomană în anii 60, 70 şi 80?? Cum ar putea să accepte că munca sa pe şantierele patriei, de la hidrocentrala de la Bicaz pâna la Casa Poporului a fost inutilă şi generatoare de pierderi? Disonanţă cognitivă!).

Ok şi ce se întâmplă în 90? Nimic. Un vot masiv pentru o tranziţie lină, mai puţin agresivă. Greu de realizat în fapt. Guvernul Roman capotează cu succes. FSN se rupe, o aripă conservatoare şi una mai puţin conservatoare. Dar…dreapta sacrifică discursul revendicativ al debutului de 90, capătă acces la populaţie, şi începe să facă opoziţie reală. Se organizează… (pentru toţi cei speriaţi că 13-15 iunie ar fi putut reprezenta începutul unei dictaturi…nu ar fi putut fi. Contextul zonal făcea imposibil acest lucru. Nu spun că nu s-a încercat. S-a încercat. A fost ultima data. Meritul respingerii nu vine însă din zona Pieţei, nici din cea a opoziţiei sau a partidelor. Ci din interiorul noii puteri. Clivajul Roman Iliescu e clasic. Mulţi, enorm de mulţi din FSN erau împotriva unei lovituri de stat. Şi lovitura a eşuat. Asta era treaba procurorilor să elucideze..dar nu au avut şi nu au interesul să o facă. Va rămâne istoricilor..).

În 1992 deja echilibrul politic a fost stabilit.

Camera Depuțatilor. Au fost validate 10.880.252 din cele 12.496.430 exprimate. Mai jos sunt partidele care au obținut locuri.

  • FDSN 3.015.708 (27.72%) voturi, 117 (35,67%) locuri
  • CDR 2.177.144 (20.01%) voturi, 82 (25%) locuri
  • FSN 1.108.500 (10.19%) voturi, 43 (13.11%) locuri
  • PUNR 839.586 (7.72%) voturi, 30 (9.15%) locuri
  • UDMR 811.290 (7.46%) voturi, 27 (8.23%) locuri
  • PRM 424.061 (3.89%) voturi, 16 (4.88%) locuri
  • PSM 330.378 (3.04%) voturi, 13 (3.96%) locuri

Numărul total de locuri a fost 341.

Mai bine se vede la prezidenţiale:

Singura şansă a FDSN să guverneze era să facă alianţa nenaturală cu fracţiunile naţionaliste şi comunistoide. Nu că FDSN ar fi vrut. Era obligat. Şi a făcut-o fără să cedeze prea mult doleanţelor respectivelor partide.

Problema rămânea dezvoltarea economică. Nimeni nu ştia de fapt cum trebuie făcută, FMI, BERD şi BM erau oricum la furat. (Dacă vreţi să înţelegeţi documentaţi-vă despre integrarea RDG…faptul că RFG era o democraţie validată nu a ajutat cu nimic!!! Corupţia şi furturile au fost la fel de mari ca în Romănia, dezintegrarea resurselor comuniste regula şi nu excepţia, sărăcia zonei estice a rămas la fel de mare … Costul reunificării? 2 trilioane de euro! Pe care nimeni nu avea de gând să le plătească României!).

Cum se situează acum studentul? Desigur, terapie de şoc! Eficientizăm totul, cu forţa dacă e nevoie! Atragem investiţii… Sigur, toată Europa de est cerşeşte… Iar cea de Vest nu are atâtea fonduri de investiţii şi, oricum, sunt mult mai rentabile investiţiile în propria economie! Muncitorul? Începe să vadă cum fabricile în care lucrează se prăbuşesc una după alta. A nu se uita că studentul încă e susţinut de părinţi, deci nu intră în paradigma de întreţinător. În timp ce muncitorul se scarpină în cap cum să facă să plătească tot ce trebuie… (Ca o notă personală – cu bursa de student şi cu salariul de la ziar câştigam mai bine decât tatăl meu, inginer, proaspăt angajat al Regiei de Termoficare Iaşi…. Nu era normal!). Problema e că muncitorul vede efectele a ceea ce a cerut studentul – fabrica sa se închide dar nu vede partea bună – apariţia unui loc de muncă alternativ. Studentul, la rândul său, nu vede că ceea ce cere – demantelarea economiei comuniste se  petrece sub ochii săi ci doar faptul că nu apar industrii noi, alternative şi competitive… Ambele părţi văd ca ceea ce cer nu se întâmplă. Dar vina aparţine altcuiva! Muncitorul e prost, incompetent şi leneş, nu vrea să muncească (cam aşa vorbeau şi despre ţăranul român în secolul XIX…deşi ţăranul român avea cele mai multe zile de muncă şi cea mai mică plată din Europa!) Studentul are fluturi în cap, visează la Silicon Valley şi miracole economice. Şi că democraţia aduce prosperitate, de parcă cele două concepte ar fi legate.. Nu au fost, nu sunt şi nu vor fi niciodată legate!).

Evident, guvernul FDSN se erodează… Şi vin alegerile din 1996.

Din 17.230.654 de alegători înregistrați s-au exprimat 13.078.883 (75,9%), dintre care 12.972.485 au fost validate.

NB. La alegeri au participat cu 1 milion mai mulţi români faţă de 1992. Grosso modo Iliescu a pierdut 1,3 milioane, în timp ce Constantinescu a adunat 2,4 milioane.

De unde? De la cei nemulţumiţi de tranziţia lentă şi dureroasă… CDR promitea un program rapid şi eficient de redresare economică. Orice asemănarea cu actualul program PSD este perfect istorică şi de neevitat. Şi 15 mii de specialişti.

Rezultatul? Dezagregarea dreptei. Din cauză de incompetenţă. Din cauză de frecuşuri politice. Şi lipsă de perspectivă. Şi inepţie la guvernare. Şi corupţie. Şi multe altele… Dar mai ales crearea unui orizont extrem de mare de aşteptare. Iarăşi asemănarea cu alegerile actuale e perfectă. Cei care au votat CDR şi aliaţii se aşteptau la o administrare corectă, transparentă şi competentă. Nu a fost să fie. De la şantajul lui Băsescu (personaj toxic încă de pe atunci!) până la retragerea din cursa prezidenţială a lui Constantinescu…

Astfel se ajunge ca în 2000 să votezi răul cel mai mic….

Va urma!

Anunțuri

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s