Lecția timpului…


E o bucățică din Dune ce are un sens special. E parte din povestea transformării unui pustiu într-o planetă plină de viață. Planetologul Kynes tocmai a reușit să convingă un trib de oameni liberi să se înhame la o treabă ce are un orizont de așteptare ce depășește profund durata vieții proprii. E vorba de cel puțin 400-500 de ani. Timp în care nici măcar nepoții nepoților lor nu vor mai fi în viață să vadă miracolul.

Dar adevărata valoare a convingerii imprimate de Pardot Kynes apare abia atunci când primele rezultate ale programului de împădurire apar și pot fi făcute primele calcule. Bucuria ce i se citește pe față e vizibilă pentru toți fremenii și așteaptă cu toții rezultatele. Și Kynes, cu multă bucurie, îi anunță: Lucrurile merg mult mai bine și mai repede decât am estimat prima data. Planeta va deveni o planetă primitoare, cu apă și terenuri fertile, într-un timp mai scurt decât am crezut. În 300 de ani.

Reacția fremenilor ar trebui să fie baza comportamentului uman dintotdeauna: deși au nutrit speranța că ar putea vedea roadele muncii lor, fie și pentru o secundă, au continuat să muncească pe rupte pentru ca măcar nepoții nepoților, la bătrânețe, să vadă începutul unei planete primitoare.

E deosebit. Pentru că o comunitate întreagă alege să muncească pentru un viitor din care nu va face parte.

E ireal. Comunitățile umane aleg întotdeauna exact opusul (Tragedy of the commons – just goooogle it).

E frumos. Pentru că arată că există speranță.

Partea frumoasă e că orice comunitate are șansa de a scoate în față lideri capabili să o convingă să depășească momentul în care binele individual maximalizat e mai important ca orice. Pentru că orice comunitate care pune binele individual maximalizat mai presus de orice ajunge in final să piardă mult mai mult decât altele care înțeleg să limiteze binele individual în favoarea unui bine colectiv, pe termen lung.

Grecii au pariat pe binele individual (în special atenienii). Au pierdut. Romanii au pariat pe un bine colectiv și au câștigat. Democrația ne vine de la greci dar pe filieră romană și cu instituțiile statului stabilite de romani și corectate ușor de respectul nordic pentru reguli (după…contaminarea romană cu spiritul elenistic 😛 ).

Lecția timpului e simpla.Cruciadele au eșuat pentru că binele colectiv  (recucerirea Orientului Apropiat) a fost mereu un scop secundar binelui personal – croirea unor regate feudale pentru nobilimea fără șanse din Europa.

Dar… e mereu mai simplu să îți vezi de propriul bine. Și în mod cert vei avea urmași (ce contează că turcii bat cu tunul în porțile Constantinopolului? Binele personal – izbăvirea prin credință ortodoxă- e mai important decât uniunea credințelor și un ajutor mai consistent din vest. Dar istoria e realistă – cei ce au ales așa…au fost decapitați. Cei ce au ales uniunea au plecat în vest și au constituit motorul Renașterii, Iluminismului și au o contribuție majoră la societatea modernă).

Pentru delectare: Acolo unde e mirodenie, acolo intotdeauna sunt si viermi de nisip.

Anunțuri

6 thoughts on “Lecția timpului…

  1. Interesant punct de vedere. Desi nu prea is de acord cu unele afirmatii. De ce zici ca grecii au pariat pe binele individual? Dimpotriva. Cetatea era mai importanta. Dovada ostracismul care elimina indivizii ce puteau afecta angrenajul. Sau luarea deciziilor in ecclesia… Apoi…recucerirea Orientului nu a fost nicicand un bine colectiv. Pentru ca Occidentul care si-a propus-o nu avea un tel unic, deci nu exista un unic bine colectiv…:) Dar sunt de acord cu ideea de bunastare generala, i-as zice eu mai degraba…De aia e nevoie de lideri vizionari.

  2. Neee, Cetatea era importantă în măsura în care funcționa ca o umbrelă pentru toți. Spartanii au fost mai aproape de ideea asta (dacă ne referim doar la spartanii propriu-ziși, fără perieci si hiloți) prin forțarea unei egalități masive. Atenienii (și restul Greciei) au pariat mereu pe individ în defavoarea cetății. Ostracismul a fost inventat ca o metodă de a opri pariul pe individ. Și a căzut repede în desuetitudine (da, marele Temistocle a fost ostracizat. Dar și rivalul său Aristide. Și Cimon. Și Miltiade. Victime ale propriului succes!). Ecclesia, ca măsură a democrație, e una. Aplicarea individuală a hotărârilor ei…e cu totul altă poveste.
    În ceea ce priveste binele general al cruciadelor definitia e simpla: un regat major în Orientul Apropiat, capabil să se opună cu succes atât Sultanatului selgiuc (cu baza în Bagdad), Sultanatului de Rum (turcii din Anatolia post Manzikert), Califatului Fatimid (înlocuit ulterior de Saladin!) dar și unei reconquiste bizantine. Ce a ieșit au fost state cruciate, fiecare prea slab pentru a rezista unor presiuni musulmane imense. Pentru binele individual (temporar!) al câtorva nobili. Că armatele medievale europene puteau distruge armatele musulmane o dovedesc campaniile lui Richard Inima de Leu și cele ale lui Balduin al III-lea. Dar trebuia un lider care să înfrângă spiritul individualist al cavalerilor franci. De aceea Saladin elibera cavalerii franci dar … omora orice templier sau hospitalier ce îi pica în mână (tocmai pentru că respectivii erau disciplinați și atacau ca o armată modernă).

      • Diversitatea de opinii e baza progresului. Alături de recunoașterea valorii celui de alături (atunci când o are) și a validității argumentelor (dacă e cazul).
        Deci, ce enunțuri nu sunt în acord? (inclusiv pentru mine e ok să aflu că greșesc!).

  3. Nu suntem fremeni. Daca am fi, atunci sardaukarii din politica ar pleca mereu cu coada intre picioare. Nuuu… Sintem precum evreii din secolele I-II, asteptind un mesia (si crucificind simultan orice mesia care apare…ca in bancul cu Fariseul si inundatia: un fariseu e prins de inundatie pe acoperis… Trece o barca si oamenii il striga sa vina la ei. Fariseul raspunde ca Domnul il va ajuta… Mai trece o barca, acelasi dialog. Mai trece o barca… Fara nimic altfel. Dupa o noua barca nivelul apelor creste si fariseul se ineaca. Ajuns la poarta Raiului se indreapta revedicativ spre Dumnezeu: De ce mai lasat sa ma inec? La care Dumnezeu raspunde: pai…nu stiu, eu ti-am trimis 4 barci!).

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s