Wild at heart


A fost odata ca niciodata… o epoca in care David Lynch rascolea lumea. O epoca Blue Velvet. O epoca Twin Peaks. O epoca Fire Walk With Me.
Mai putini stiu Wild at Heart. Tradus, prost, la noi ca Suflet salbatic… O traducere mai buna ar fi fost in sensul de suflet neimblinzit, nesupus…
Am avut privilegiul de a vedea acest film in cel mai bun context: la 18 ani, la un cinema de vara, la malul marii.
Povestea e, aparent, simpla. Sailor (marinar, aici cu sensul de calator) e un tinar indragostit de Lula, de melodiile lui Elvis si plin de dorinta de a trai.
Lula e la fel de indragostita. Si dornica sa isi petreaca viata, simplu, in stil sudist, alaturi de Sailor.
De aici povestea o ia razna… Mama Lulei, suprabotezata the wicked witch, aluzie la Vrajitorul din Oz ii face avansuri lui Sailor, proaspat absolvent de liceu. Netulburat Sailor o refuza declansind razhunarea prompta a cekei refuzate, ce se preface violata si ii cere prietenului ei sa o razbune. In legitima aparare Sailor il omoara si e condamnat la inchisoare.
Dupa expirarea celor citiva ani Lula il asteapta cu geaca de piele de sarpe si o decapotabila. In ciuda tuturor iubirea lor e la fel de proaspata si puternica.
Amindoi decid sa plece spre California. Iar mama Lulei angajeaza o multime de oameni sa il omoare pe Sailor. Calatoria celor doi e una realmente initiatica. Sint replici memorabile (i’ m hotter than Georgia’ s asphalt, Bite this peach). Sint imagini socante. Sint scene de dragoste superbe. Sint scene ciudate. Ar insemna sa comit o crima sa le descriu. Trebuie vazute.
In cele din urma Sailor ajunge din nou in inchisoare, pentru complicitate la jaful unei banci.
Din nou Lula il asteapta, de data aceasta cu un copil, copilul lor. Dar Sailor a ajuns la concluzia ca el e prea rau si ca nu e de nivelul celor doi. Si pleaca. E acostat aproape imediat de o banda si o face pe durul, fiind repede batut pina la inconstienta. Atunci are o viziune, sub foma Zinei Bune, care ii spune sa nu fuga de dragoste. Cind isi revine, isi cere scuze de la membrii bandei, inchide conflictul si se reintoarce la Lula, cintindu-i Love Me Tender… Happy End.
Tema centrala e dorinta de ati gasi si de ati pastra dragostea. Chiar daca trebuie sa parcurgi un drum lung si plin de probleme, the yellow brick road e mereu prezenta. Si nu exista un vrajitor din Oz care sa resolve totul ci doar vrajitoare rele si, ocazional, zine bune.
Cu Nicholas Cage, superb ca Sailor si cu multe din arhetipul Elvis si Laura Dern ca Lula, senzuala si iubitoare ca arhetipul Marylin… cu Willem Dafoe, Isabella Rosellini, Sherylin Fenn, Sheryl Lee…
Am vazut filmul de doua ori atunci, pentru a prinde toate referintele…
Si singura, unica si cea mai importanta concluzie e cea exprimata de Lynch : daca vrei, poti sa iti cistigi iubirea si in Iad…

Anunțuri

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s