http://en.wikipedia.org/wiki/For_Whom_the_Bell_Tolls

 

Titlul operei lui Hemingway e simbolic. Pentru că, privind retrospectiv (nuvela a fost scrisă în 1940, când Războiul Civil Spaniol se terminase de mult dar al doilea război mondial deja începuse).

Important e că nici unul din protagonişti nu e ferit de moarte. Nici măcar ideile pentru care luptă. Pentru că luptă zadarnic… Clopotele vestesc asta… Cu toţii murim, până şi ideile…

Ironic: http://en.wikipedia.org/wiki/The_Falling_Soldier

Ironia imaginii e simplă: e trucată. Zeci de ani a făcut înconjurul lumii ca un simbol al tragediei spaniole. Da, tânărul din imagine a murit. Dar nu când a fost făcută poza. Ci mai târziu. La fel cum şi celebra imagine a ridicării steagului pe Iwo Jima e de fapt a … doua ridicare. Prima avea un steag mai mic, făcut cadou unui mahăr din armată ce dorea un suvenir.

 

 

 

 

Anunțuri

2 thoughts on “

  1. ai disparut…se pare ca nu iti revi prea usor…te cred, dar imi pare rau ! asa cum esti tu, vesnic relax, vesnic optimist…sau cel ce vede jumatatea plina a paharului, ai disparut si ai luat cu tine si speranta altora, increderea si sprijinul…
    sint o egoista, stiu, dar imi doresc sa incep sa fiu umana, la capitolul altruism, devotament, loialitate…adica sa nu stiu ce inseamna astea toate, asa ca, desi esti inca ranit, imi doresc sa am parte de incurajarile tale, asa cum ceilalti simt ca le lipseste morala ta impecabila, pildele tale scose din paginile de istorie, strategiile tale gandite in miez de noapte, ignorate si puse la pastrare, scoase numai atunci cand se simte cutitul la os….fara sa se stie de unde vin…
    te-am gasit pe blog, se pare ca este locul vacantei tale, locul spovedaniei si a marturisirilor de taina…aici te gasesc prietenii, aici esti in viata…
    ..si totusi, te inteleg ! incerc sa-ti respect indepartarea, incerc sa o respect…pentru altii e greu…da-le un semn ca esti ok, macar atat ai datoria fata de cei ce inca simt lipsa prietenului din tine…
    despre mine nu-ti spun nimic, decat ca eu nu am un blog, sau nu stiu pe unde mai este…nu am unde sa-mi vars amarul adunat si revarsat deja, decat in gandurile mele, unul peste altul, pana se pierd…si ma inec incet, incet…iar malul pare tot mai departe….

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s