Temistocle…


Omul pe baza căruia noi astazi traim…

Nu e puţin lucru pentru un cetăţean al unei cetăţi de mâna  a doua (după standardele Semilunii Fertile – Orientul Apropiat).

Temistocle a văzut lumina zilei într-o Atenă departe de epoca clasică, o Atenă ce abia îşi alungase conducerea oligarhică şi făcea primii paşi spre splendoarea lui Pericle. Temistocle a fost printre primii campioni ai demos-ului, adică al celor care nu aveau decât propria persoană cu care să participe la viaţa cetăţii. La începutul carierei sale Atena era nediferenţiată de alte cetăţi greceşti. Hopliţii erau baza democraţiei. Proprietari de teren suficient de bogaţi ca să îşi permită echipamentul de luptă (coif, scut, cuirasa, etc. – bronzul era scump şi puţini îşi permiteau armura, implicit dreptul de vot). Temistocle a început un traseu politic de excepţie. A înţeles că Atena, aşa cum era atunci, nu va face faţă nici Persiei, nici Spartei. Şi a pornit cu un geniu de nebănuit la modificarea Atenei… Şi-a făcut o carieră de politician: a fost primul care a cules voturile din cartierele sărace ale Atenei. A făcut-o pe avocatul săracilor. A fost un populist înainte de a se fi inventat termenul. Dar… Ei, aici e aici. A profitat de o ocazie excepţionala: Atena a deschis mine de argint la Laurium. Venitul de acolo revenea cetăţii. Rivalul lui Temistocle, Aristide, campion al aristocraţiei, a propus ca venitul să fie distribuit cetăţenilor. Temistocle, campionul populist, a propus cu totul altceva. Ca acel venit să fie folosit pentru construrea de corăbii.. Pentru început 200. Avea în vedere războiul cu perşii. Dar s-a folosit de pretextul războiului imediat cu Aegina… Şi a câştigat, în ceea ce a fost practic un prim referendum…mondial. Între el şi Aristide, cetăţenii au votat 100 de trireme. Au votat practic impotriva primirii unor bani direct. Dar Temistocle avea un plan mai grandios în minte. A început, ca arhonte eponim (un soi de prim ministru) construirea portului Pireu. Un port mare, care să folosească unui viitor oraş maritim. Şi a impus construirea a cel puţin 20 de trireme noi, în fiecare an, pentru a deveni cu adevărat o putere maritimă, capabilă să stăpânească mările… Dar ceea ce a consacrat pentru totdeauna modul în care gândim acum a fost faptul că Atena a putut să plătească cetăţenii fără alte surse de venituri să devină vâslaşi pe trireme. Având o sursă de venit şi oferind putere Atenei aceşti cetăţeni au deveni importanţi la vot. Spre deosebire de hopliţi, pentru care era nevoie de posesia de pământ, orice cetăţean (mă rog, bărbat în putere – pentru epocă era un salt imens în viitor, nici o altă cetate grecească nu accepta decât pe cei care puteau lupta la deciziile de vot!) putea vâsli, putea avea familia asigurată şi putea participa la luarea deciziilor. Şi îl putea susţine mai departe pe Temistocle…

La Marathon grecii au căştigat o bătălie importantă. Dar războiul abia începuse, Atunci când perşii şi-au adus aminte că imperiul lor de 50 de milioane de oameni (cifră impresionantă în epocă!! 45% din populaţia globală!!) se împiedică de vreo 20-30 de oraşe, cu câteva ma ii sau maxim zeci de mii de locuitori fiecare, au pornit cu o armată impresionantă să cucerească Grecia. Nordul a capitulat fără luptă.

Strategia propusă de Temistocle a fost simplă. Grecia nu putea hrăni o armată de câteva sute de mii de oameni. Ea era aprovizionată de flota persana. Grecii urmau să blocheze înaintarea în defileuri în timp ce flota (ateniana, în majoritate, NB!) urma să întrerupă aprovizionarea..

Ei, -şi urmează şirul de neînţelegeri ce a condus la Termopile. Flota a rezistat la Artemisium dar cu pierderi. Mai grave pentru greci decât pentru perşi care se bazau pe o flotă mai vastă.

De aici Temistocle preia frâiele conducerii strategice (e de menţionat că Artemisium a fost posibilă pentru că s-a lăsat mituit de un potentat local să îi apere zona şi … l -a mituit la rândul său pe comandantul spartan să lupte!!!Ca orice grec însă a pastrat ceva şi pentru el!). Dar, revenind la strategie. A reuşit să îi convingă pe spartani să apere istmul peloponeziac, cu flota alături. Inclusiv prin abandonarea Atenei perşilor. A reuşit să îi convingă pe atenieni să abandoneze oraşul (cu menţiunea că le-a spus că oraşul sunt ei, nu câteva ziduri… şi a folosit un oracol ce vorbea de … zidul de lemn ce va apăra Atena.. triremele construite la indicaţia sa…). A ameninţat coaliţia că atenienii vor pleca în Sicilia dacă nu vor să lupte la Salamina. A lăsat indicaţii corăbiilor ioniene (cele ale grecilor din Asia Mica, supuşi persani) să facă ceea ce azi se cheamă în termeni sportivi non-combat. Ceea ce a generat suspiciuni grave între ei şi perşi-fenicieni. A trimis un mesaj perşilor că atenienii nu prea vor să lupte şi au nevoie de un pretext ca să plece în Sicilia. Toate acestea pentru a atrage flota persana la Salamina, într-o strâmtoare, în care nu mai conta numărul mare de perşi ci doar iscusinţa marinarilor şi forţa hopliţilor de pe triremele greceşti… Şi din care grecii nu puteau fugi, pentru că erau cu spatele la zid (contingentul din Egipt al perşilor înconjura strâmtoarea pentru a bloca fuga … grecilor). Practic a fost un one man show de strategie… Şi a reuşit imposibilul… La Salamina flota grecilor a distrus sau capturat, cu pierderi minime, mai bine de jumătate din flota persană. Nemaiavând resurse, perşii au lăsat o armată mult redusă (de 100 mii de oameni. Comparabilă cu ce puteau aduna grecii adică 40-50 de mii).

La Plateea şi la Mycale, grecii au câştigat anul următor fără probleme deosebite. Dar previziunile lui Temistocle nu se opresc aici… A manevrat în aşa fel încât Atena să îşi refacă fortificaţiile spre disperarea spartanilor (asta l-a costat. Spartanii nu l-au iertat şi l-au implicat în complotul lui Pausanias ceea ce a dus la exilul său în afara Greciei…). A manevrat în aşa fel încât Atena să pună bazele Ligii de la Delos, un soi de NATO antic, în care Atena deţinea supremaţia… iar Sparta era exclusă. În acest fel imperiul maritim atenian a debutat în forţă (membrilor ligii le era permis să îşi răscumpere participarea militară prin taxe. În timp toţi au plătit doar taxe însă doar atenienii aveau flota!). A creat bazele pentru secolul de aur al lui Pericle. Pentru democraţia extinsă la toţi cetăţenii liberi.

Dar şi-a adunat duşmani necruţători care au reuşit să îl ostracizeze (mă rog, e o chestie de balanţă istorică –  după referendumul cu triremele Aristide a fost ostracizat…era prima data folosit sistemul). Fiind ostracizat nu a mai putut contracara alianţa dintre aristocraţia ateniana şi oligarhia spartană.. Deci a fost acuzat şi condamnat în lipsă…. În tribunalul panhelen, dominat de Sparta, nicidecum în Atena.

A plecat, cu peripeţii, în Imperiul persan. A cerut azil (drept sacru în lumea antică) specificând că nimeni altcinaeva nu a făcut mai mult rău casei Ahemenizilor decât el şi totuşi cere azil… A fost primit cu braţele deschise şi i s-au oferit 3 oraşe pe care să le conducă… cu venituri foarte mari…Din fericire pentru el, vreo zece ani de zile perşii au avut alte probleme. Apoi s-a repus problema conflictului cu grecii. Thucidide zice că a murit atunci, de cauze naturale. Ceilalţi spun că s-a otrăvit, la 65 de ani, nedorind să fie pus în situaţia de a fi nerecunoscător celui care l-a primit dar nici dorind să îl ajute împotriva propriilor compatrioţi.

Ulterior a fost reabilitat de propriul oraş.

Comparaţi vă rog cu un coriolan… Comparaţi povestea unui om care a folosit cele mai … machiavelice mijloace pentru a face din compatrioţii săi o superputere, bogată şi în siguranţă…Şi care, urmărit implacabil tocmai pentru succesul său, alege tabăra duşmanului… Dar nici acolo nu e capabil să lupte împotriva celor care l-au condamnat în contumancie…. Iar Regele regilor (titlul persan – încă nu era altă denumire inventată pentru conducătorul unui imperiu) a fost mai nobil şi l-a iertat ba, mai mult, a avut grijă şi de familia sa, după moarte… pentru că a apreciat un om loial propriilor convingeri şi incapabil să trădeze flamura sub care era angajat…

PS – poate nu e întâmplător că grecii, consideraţi trădători şi înşelători, îl au pe Temistocle iar romanii, consideraţi oameni de cuvânt şi care îşi respectă literal tratatele (ei, excepţiile apar târziu..) îl au pe coriolan….

 

Anunțuri

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s