Et tu, Brute?


E apocrifa. Ca si varianta: tu quoque, mi fili?. Caesar a spus, in mod cert, atunci cind a primit prima lovitura de la Casca – ce faci, mizerabile Casca? si a incercat sa se lupte cu asasinii. Apoi vazind ca sint prea multi, ca lasitatea celorlalti senatori (multi dintre ei ii erau indatorati pina peste cap) ii impiedica sa intervina a preferat sa isi traga toga peste cap si sa se prabuseasca.

Dar intrebarea e prea frumoasa ca sa nu fi fost atribuita…  stim ca Brutus NU era fiul sau (la data nasterii sale Caesar avea vreo 16 ani. Ar fi fost cam greu sa devina atunci amantul Serviliei). Ceea ce stim insa, cu siguranta, e ca Caesar a avut o legatura foarte afectuoasa si strinsa cu Servilia, mama lui Brutus. Dar la vremea respectiva Brutus era deja marisor.

Dar fraza ramine. Si am experimentat-o recent. Daca nu mi-ar fi atras cineva atentia as fi trecut peste. Pentru ca am considerat ca e vina exclusiva a unei terte persoane. Dar apoi cineva m-a intrebat cum as fi procedat eu. Si atunci mi-am dat seama.

Buna credinta. Incredere. Iesi cu bratele deschise si primesti neincredere si suspiciune. Semanate de altii, adevarat.  Nu e prima data cind e vorba de dezamagire. Si in mod cert nici ultima. Si de ce doare? Poate pentru ca speram inca in bunatatea cuiva? Ar fi trebuit sa nu mai sper… O iubire foarte mare genereaza si ura foarte mare… Iar cei slabi de caracter se razbuna. Nu au dubii.

Misjudgement? Poate. Dar nu ma pot impiedica sa fiu eu insumi, sa ofer sprijin complet si nimic la schimb. Poate un pic de recunostinta, cindva.

Da, acolo unde exista iubire nemarginita exista si iertare nemarginita. Terta acolo intra (in ciuda dictonului Tertium non datur). Dar ar trebui sa iert aceasta … incalcare? Pentru ca eu as fi intrebat, as fi cerut lamuriri. As fi procedat ca Alexandru – as fi astupat o ureche si as fi spus ca o pastrez pentru cealalta parte. Pentru ca fiecare moneda are doua fete. Si pica mereu pe cant, atunci cind e vorba de adevar. Nu as fi procedat nicidecum luind de buna parerea unei singure persoane. Oricit de buna ar fi fost cu mine. Dar poate eu sint neadaptatul in lumea asta. Poate asa e normal, sa lovesti in cei ce vor realmente sa te ajute. Sa fii instrumentul razbunarii altcuiva…

Si ramine intrebarea: ce sa fac? Sa uit si sa iert? In trecut exact asa as fi procedat. Sa nu iert si sa taxez ? Poate asa ar trebui sa fac. Singurul lucru care ma opreste e procentajul de vina – cit si cine e vinovat. Novicele ce a crezut in cineva? Sau tertul care a manipulat cu ura?

Probabil voi taxa. Pentru ca a admite greseala inseamna sa o aprob. Si asta ar fi o greseala mai mare. Singurul lucru de care trebuie sa am grija e sa o fac in asa fel incit lectia sa fie invatata. Si fara resentimente. Iar lectia e simpla – de fiecare data cind accepti modul altcuiva de a gindi, gresesti. De fiecare data cind judeci fara sa ai toate informatiile, gresesti. De fiecare data cind dai pe cineva deoparte de dragul altcuiva, gresesti.

Si eu am de invatat o lectie, o lectie foarte importanta. Intr-o lume in care totul se plateste, intr-o lume in care nimeni nu face nimic fara sa ceara in schimb ceva, atunci cind oferi dezinteresat ceva esti suspect. Suspect pentru ca nu ceri nimic. Sigur ai un scop ascuns.

Clementa reala a lui Caesar nu avea nici un scop ascuns. Era satul de crime, asasinate si politica de doi lei. Dorea doar sa refaca Roma si imperiul, sa duca totul la un nou nivel. Sa innoiasca o republica decrepita. A avut la dispozitie 2-3 ani. Si a facut atit de mult incit si astazi granitele sale sint in vigoare. Dar formalismul si invidia unora l-au injunghiat in Senat. Multi dintre ei iertati, nu odata, de Caesar.

Lectia? Urmasii lui Caesar nu au repetat greseala de a fi clementi. Au executat fara mila. Dar ei nu erau Caesar. De aceea am zis ca trebuie sa taxez. Pentru ca, in cazul de fata, sint Caesar. Si ce conteaza nu sint eu, nu e persoana in cauza ci restul…. imperiului. Care trebuie sa aiba lideri de calitate. Un bun lider invata. Invata mult si repede. Si apreciaza orice lectie!

 

 

 

Anunțuri

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s