Cleopatra si Caesar


Nu orice Cleopatra si nu orice Caesar.

Varianta George Bernard Shaw. Un socialist utopic, plin de umor, ironie si buna credinta…

Rizind in hohote inveti impreuna cu Cleopatra ce inseamna sa fii un adevarat lider. Si esuezi mereu, ca si ea. Personaje bine alese. E admirabil cit de bine a prins Shaw esenta lui Caesar: magnificient, benevolent, self ironic, full of clemency. Bine, adevaratul Caesar a obosi la un moment dat sa fie clement. Dupa Thapsus a ordonat omorirea tuturor celor prinsi cu arma in mina. Dar pina atunci a fost foarte clement. Nebun de clement dupa standardele vremii (atunci adversarii prinsi erau omoriti fara crutare. Marius, unchiul sau, Sylla si altii au proscris pe capete. Urmasii sai au facut la fel. Si nimeni nu a avut nimic de comentat).

Dar Caesarul lui Shaw e inca plin de clementa. De intelegere. Un pic induiosat de modul in care el insusi ar dori sa se apropie de Cleopatra si totusi suficient de intelept incit sa se opreasca pe marginea prapastiei. Superba conducerea personajul printre tentatii. Superba ironia cu care societatea moderna e ironizata prin ochii celei vechi.

Si modul blind in care incearca sa educe o societate plina de mizerie, ura si violenta. Fara insa a ezita sa foloseasca violenta. Din necesitate. Si cu reprosul oamenilor sai care inteleg ca sint sacrificati pentru un scop nobil. Dar accepta foarte greu ca ei sint sacrificati.

Si cu toata puterea lui Caesar, esecul sau e iminent. Societatea e prea violenta pentru ca un singur om sa o poata opri. Prea lasa ca sa lupte cu adevarat. Prea proasta ca sa inteleaga…

Adevaratul esec al lui Caesar e Cleopatra. Care a luat de la Caesar doar tehnica lui de a stapini, fara a lua si clementa, dorinta de mai bine… Jucausa si inca copila. Dar mult mai periculoasa ca regina… Pentru ca atunci cind incepe sa actioneze ca regina o face in modul clasic. Prin asasinat, intriga… De parca nu ar fi inteles nimic din lectiile lui Caesar…

Lectia? Degeaba le oferi oamenilor valori superioare. Indiferent de inteligenta sau educatie. E mai usor sa aplici metode barbare.. Oare? Da, Caesar a murit asasinat de mina celor pe care i-a crutat. Urmasii sai nu i-au repetat greseala. Proscrierile lui Octavian si Antonius au uimit prin extinderea lor. Dar… nici Octavian nu a mai repetat aceasta greseala. Toate condamnarile politice ulterioare au fost minimale. A preferat de cele mai multe ori sa exileze. Urmasii sai au aplicat aproximativ aceeasi politica. Timp de doua secole lumea romana a fost o lume mult mai sigura. Asta e lectia lui Caesar. Lectie urmata de toti cei ce s-au considerat mari lideri. Bunatatea, iertarea iti aduc mai multi aliati decit pedepsele necrutatoare!

 

Pentru dornici – versiunea cu sir Alec Guiness

http://www.youtube.com/watch?v=lzrFFg_0Zb8

Anunțuri

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s