Perfect love…


We waste time looking for the perfect lover, instead of creating the perfect love.
– Tom Robbins

Nu as fi putut sa o spun mai bine…  🙂

Pe zi ce trece aflu lucruri noi… si ma bucur ca am trecut de mult peste ele… Si continui sa cred ca fiind tu insuti, deschizind bratele, zimbind mereu, rizind cind te doare, mereu cu ochii in soare, cu parul fluturind in vint si iertind permanent creezi o dragoste cu adevarat perfecta..

Atunci imperfectiunile partenerului dispar. Nu pentru ca ar renunta sa mai fie distrat, sforaitor sau mai stiu eu cum. Doar ca … nu mai conteaza. 🙂

O asemenea dragoste incepe cu atractia, continua cu dorinta arzatoare a ambilor parteneri de a fi impreuna si se termina cu o intelegere atit de profunda si de sublima incit altii nu mai exista. E acel gen de intelegere care te face sa inchizi ochii si sa te lasi sa cazi pe spate, stiind ca el/ea sint in spatele tau si te vor prinde in brate…. Iar el/ea stiu ca tu vei cadea si ajung acolo, sa te prinda!

De ce e atit de rara aceasta dragoste? Pentru ca nu vrem sa o construim. Din egoism. Ne credem partea privilegiata a cuplului. Cel care trebuie mereu sa primeasca… Asteptind sa primesti nu vei mai primi nimic. Niciodata. Nu sintem iubiti pentru ca vrem sa primim. Sintem iubiti cind daruim. Un zimbet, o imbratisare…. O stringere de mina… O mingiere… Un cadou traznit… Un cuvint bun… O soapta de dragoste… Caramizile de baza ale iubirii…

O, da, avem si grupul acela mare care sustine ca banii nu aduc fericirea dar o intretin, cit o sa va mai tina dragostea pe stomacul gol si fara acoperis, Superpragmaticii… Cei care isi asigura baza piramidei. Pentru ei am o povestire a lui Jerome K. Jerome. Despre un cuplu tinar, care nu avea nici dupa ce bea apa. El s-a facut marinar si a navigat pe toate marile, adunind penny cu penny iar ea  a stat ca o fata batrina, cu tabieturi si alte alea… Cind s-au despartit si-au jurat iubire vesnica, s-au strins puternic in brate si au suspinat zile in sir. Apoi, dupa multi ani, au strins suficienti bani si el a revenit. Stinjenit ca nu putea fuma, cu cizmele pline de noroi, scapind cite o injuratura si simtindu-se ca naiba in casuta micuta, cu zeci de covorase, pernute si macrameuri. Ea, cu haine purtate si raspurtate, cu ziua impartita intre micile tabieturi, repetate la fel in fiecare zi, cu inima impietrita de mizeriile mici si zilnice. In 30 de minute au terminat intilnirea. Ea bucuroasa ca namila aia puturoasa si mizerabila pleaca din casuta ei mica, el bucuros ca a scapat de privirea ei cicalitoare atintita asupra hainelor, pungii de tutun, de scirtiala din vocea ei cind el scapa o injuratura si amindoi se intrebau ce naiba avusesera in cap in urma cu multi ani cind si-au jurat iubire vesnica… Poate iubirea nu tine de foame. Pentru ca nu tine. Dar in mod cert o face suportabila. O felie de piine neagra impreuna cu un zimbet valoreaza infinit mai mult decit o felie de superspecialitate de franzela ultraalba si o privire ingretosata…

Dar e un efort comun. Ca la tango. Fiecare cu miscarile proprii dar numai impreuna cu partenerul! Si ce frumos dans e tangoul 🙂 . Atunci cind partenerii au incredere unul in celalat si danseaza, doua flacari invaluindu-se una pe alta….

 

 

Anunțuri

2 thoughts on “Perfect love…

  1. Superb simbolul povestii lui Jerome K Jerome! Nu citisem povestea. Dar am gandit simbolul ei in mai multe momente ale vietii. Cu alte cuvinte, cu alti protagonisti si in alte circumstante.

Dacă ai ceva de spus, comentează!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s